5:57 PM Cele patru baraje din beton, în arc din cadul amenajării Lotru |
În schema de amenajare a aducţiunilor şi captărilor secundare, sunt 4 baraje din beton, în arc cu lacuri de regularizare zilnică.
Este amplasat în aval de confluenţa Lotrului cu Balindru. la cca 7,5 km aval de barajul Vidra şi la vest de comuna Voineasa (la cca 14 km de aceasta). Scopul acumulării este pompajul debitelor pe diferenţa de bazin dintre barajul Vidra şi Balindru prin intermediul aducţiunii. Principalele caracteristici ale barajului şi lacului de acumulare sunt următoarele: Baraj Cotă coronament 1034,00 mdM Cota minimă a fundaţiei 992,50 mdM Cota albiei naturale 1004,00 mdM Nivelul normal de retenţie (NNR) 1030,00 mdM Înălţimea barajului 41,50 m Lungimea la coronament 109,00 m Lungimea coardei 95,00 m Grosimea la coronament 2,00 m Grosimea la bază 5,00 m Deschiderea unghiului la coronament 1040 Volumul betonului pus în operă 13.000 mc Clasa de importanţă III Barajul reazemă pe versanţi pe două culei din beton Golirea de fund este constituită dintr-o tubaţie fi=800 mm echipată cu un batardou de reparaţii în amonte şi cu 2 vane fluture în aval. Este amplasată în plotul 5, axa golirii fiind la cota 1003,10 mdM Descărcătorul de suprafaţă este situat în ploturile 5, 6 şi 7. - creasta deversorului 1030,00 mdM - deschideri 3 buc x 7,728 m Deversorul se continuă, peste staţia de pompe, cu un canal de lăţime variabilă, lung de 20,0 m. Geologia amplasamentului : - roci cristaline: - gnaise micacee în în alternanţă cu micaşisturi alterate (la partea superioară a versantului drept ploturile 1,2, 3); - gnaise micacee slab alterate la baza versantului drept, albie şi baza versantului stâng ploturile 4, 5, 6 şi parţial plotul 8; - pagmatite cuarto-feldsfatice masive, dure, nealterate pe versantul stâng ploturile 9, 10. Lacul de acumulare Volumul total 550.000 mc Nivelul normal de retenţie 1030,00 mdM Lungimea 1000,00 m Lăţimea maximă 250,00 m Cota albiei normale 992,50 mdM Geologia versanţilor: roci cristaline: - gnaise micacene, micaşisturi şi pegmatite cuarţo feldspatice fisurate şi faliate, repartizate neuniform; - depozite cuaternare, deluvii, grohotişuri conuri de dejecţie.
Principalele caracteristici ale barajului şi lacului de acumulare: Baraj Cotă coronament 1184,00 mdM Cota albiei naturale 1144,00 mdM Nivelul normal de retenţie (NNR) 1180,00 mdM Înălţimea barajului 5,00 m Lungimea la coronament 152,25 m Lungimea coardei 134,00 m Grosimea la coronament 2,00 m Grosimea la bază 7,00 m Deschiderea unghiului la coronament 100,50 Volumul betonului pus în operă 27.800 mc Clasa de importanţă III Barajul reazemă pe versanţi pe două culei din beton Golirea de fund este amplasată în plotul 7, axa golirii fiind la cota 1145,00 mdM. Descărcătorul de suprafaţă este de tipul deversor lateral cu 2 deschideri de 5,50 m situat pe versantul stâng (ploturile 12 şi 13) şi are cota 1180,00 mdM. Geologia amplasamentului : roca de bază : - gnaise cuarto-amfibolice şi amfibolite cu intercalaţii de cuarţite şi gnaise cuarţitice cu biolit şi injecţii filoniene de cuarţ şi pegmatit. Lacul de acumulare Volumul total 480.000 mc Nivelul normal de retenţie 1180,00 mdM Lungimea lacului 500,00 m Geologia versanţilor: roci cristaline: - gnaise micacene şistuoase, gnaise cuarto-biolitice şi gnaise amfibolice cu injecţii de cuarţ şi pegmatite, roci sedimentare: - deluviu cu grohotiş de pantă, conuri de dejecţie şi aliviuni.
Scopul acumulării este pompajul debitelor adunate din bazinul Oltului şi Gilortului, a afluenţilor râului Latoriţa precum şi debitele de pe diferenţa de bazin (Galbenu- Petrimanu) a râului Latoriţa. Debitele astfel captate sunt pompate în aducţiunea sub presiune Galbenu – Vidra. Principalele caracteristici ale bazinului şi lacului de acumulare: Baraj Cotă coronament 1134,00 mdM Cota minimă a fundaţiei 1085,00 mdM Nivelul normal de retenţie (NNR) 1130,00 mdM Înălţimea barajului 49,00 m Lungimea la coronament 165,00 m Volumul betonului 56.000 mc Clasa de importanţă III Golirea de fund este constituită dintr-o tubaţie Di= 1000 mm amplasată în plotul 8, axa golirii fiind 1093,00 mdM. Descărcătorul de suprafaţă este de tipul deversor lateral cu 2 deschideri de 10,00 m, continuat cu un canal rapid lung de 50,00 m şi terminat cu o trambulină în consolă. Este situat pe versantul drept (ploturile 3 şi 4) şi are cota 1130,00 mdM. Lacul de acumulare Bazinul râului în secţiunea amplasamentului 71,00 kmp Debitul mediu al diferenţei de bazin 0,5 mc/s Volumul total 2.500.000 mc Volumul util 1.900.000 mc Suprafaţa la NNR (1130,00 mdM) 17,20 ha Geologia : şisturi cuarţo – calcaroase pe malul stâng şi pe jumătate din albie; şisturi cuarţo-muscovitice grafitoase pe versantul drept şi pe jumătate din albie; şisturi clarito-sericitoase pe versantul stâng.
Este un baraj de beton în arc (19 ploturi) şi asigură derivarea gravitaţională a râului Latoriţa în lacul de acumulare Vidra. derivarea se face prin galeria Galbenu – Petrimanu – Vidruţa. Principalele caracteristici ale barajului şi lacului de acumulare sunt: Cotă coronament 1307,00 mdM Cota minimă a fundaţiei 1247,00 mdM Cota albiei naturale 1255,00 mdM Nivelul normal de retenţie (NNR) 1289,00 mdM Înălţimea barajului 60,00 m Lungimea la coronament (inclusiv culeele) 172,00 m Lungimea coardei 134,00 m Grosimea la coronament 3,00 m Grosimea la bază 8,00 m Volumul de beton 41.000 mc Clasa de importanţă III Barajul reazemă pe versanţi pe două culei din beton Golirea de fund este amplasată în plotul 9, la cota 1258,00 mdM, fiind constituită dintr-o tubaţie Di= 1000 mm înglobată în beton şi echipată cu o vană fluture şi o vană conică Di= 800 mm, cu acţionare manuală. Descărcătorul de suprafaţă, amplasat la coronamentul barajului, are creasta deversorului la cota 1304,00 mdM şi este alcătuit din 3 deschideri de câte 8,3 m lungime. Volumul lacului la NNR 2.800.000 mc Geologia : barajul este fundat pe roci cristaline, în cea mai mare parte granognaise, subordonat apărând, la partea superioară a versantului stâng, filite grafitoase, şisturi clarito-sericitoase, şisturi epidatice şi calcare; complexul de roci este traversat, în special la partea superioară a ambilor versanţi, de sisteme de falii cu brecii şi fisuraţie, care au permis existenţa, în regim natural, a unor izvoare.
|
|
|
| Total comentarii : 0 | |