Schema de amenajare hidroenergetică a râului Lotru prezintă două părţi distincte:

• axul principal prin care se amenajează potenţialul râului Lotru;

• sistemul de captări şi aducţiuni secundare, care captează afluenţii situaţi în aval de barajul Vidra, precum şi cursurile de apă din bazinele învecinate, asigurând peste 73% din stocul de apă necesar producţiei de energie electrică.

Axul principal este compus din : barajul de anrocamente cu miez de argilă şi acumularea Vidra, priza de apă şi aducţiunea principală, castelul de echilibru, casa vanelor fluture cu galeria forţată, distribuitorul şi casa vanelor sferice, centrala subterană cu accesele aferente ei şi galeria de fugă.

Sistemul de captări şi aducţiuni secundare cuprinde: 83 de captări secundare de tip tirolez, 135 km galerii secundare, 4 baraje în arc şi 3 staţii de pompare. Sistemul de captări şi aducţiuni secundare a fost creat în scopul măririi debitului instalat la A.H.E. Lotru, ele contribuind cu cca 77% la puterea instalată şi energia furnizată de centrală. Din punctul de vedere al amplasamentelor, captările secundare ale A.H.E. Lotru, se situează la cote înalte (1100 – 1400 m alt.) pe cursuri de apă cu bazine în general mici ( 1-20 kmp), caracterizate prin regimuri torenţiale puternice şi un important transport de debit solid. Amplasamentele se pot clasifica în 3 grupe şi anume:

• captări secundare cu condiţii geomorfologice foarte bune (văi de lăţime redusă şi roca la zi sau cu coperte de aluviuni şi deluviu reduse) – 30 buc;

• captări secundare cu condiţii fgeomorfologice bune ( cu văi de lăţime normală cuprinsă între 10-15 m şi cu roca de bază parţial la zi sau cu acoperiri de maximum 2,00 m grosime) – 25 buc;

• captări secundare cu condiţii geomorfologice slabe (cu văi de lăţime mare, ajungând la 60-80 m şi cu acoperire a rocii de fundaţie în albie şi pe versanţi, apreciabilă, cca 4,00 m – 28 buc.

Din punct de vedere hidraulic s-au realizat 4 tipuri de captări :

• captări tip I având Qi cuprins între 0,00 – 0,663 mc/s – 28 buc

• captări tip II având Qi cuprins între 0,63 – 1,00 mc/s- 17 buc.

• captări tip III având Qi cuprins între 1,00 – 1,60 mc/s – 17 buc.

• captări tip IV având Qi cuprins între 1,60 – 2,50 mc/s – 21 buc.

Din punct de vedere al schemei funcţionale, 79 buc sunt captări independente cu conductă de racord la aducţiune şi 4 buc sunt captări combinate cu traversare. Din totalul captărilor 75 sunt prevăzute cu desnisipatoare dimensionate pentru a reţine particole cu diametrul 3 mm în proporţie de 95%, iar 8 captări cu debite reduse, au fost realizate numai cu prag de captare, fiind racordate la desnisipatoarele unor captări aflate în imediata lor vecinătate . Toate desnisipatoarele sunt prevăzute cu instalaţii de spălare automată, acţionate hidraulic – funcţie de volumul depunerilor existente în desnisipator. Amorsarea se face printr-un con detector sau o clapetă detectoare care transmite impulsul prin intermediul unui monoreleu, la vană. Amorsarea desnisipatorului poate fi realizată şi cu comandă manuală. Toate captările sunt echipate cu vane segment de dimensiuni reduse, acţionate hidraulic. Sistemul mai conţine, pe lângă cele 83 captări secundare de tip tirolez următoarele construcţii hidrotehnice:

• 135 km galerii secundare din care 60 km betonate, cu secţiunea de 8,00 mp;

• 4 baraje în arc cu înălţimea de 30 – 60 m, care creează acumulări de 500 – 2500 mii mc şi din care 3 sunt necesare compensării zilnice la staţiile de pompare;

• 3 staţii de pompare cu puteri de 4000, 9000, 8800 kW.

Sistemul este alcătuit din două genuri de reţele :

• reţele gravitaţionale plasate deasupra nivelului maxim al lacului Vidra (cota 1300 mdM);

• reţele aferente celor trei staţii de pompare, situate cu 200-300 mdM mai jos decât nivelul maxim al lacului principal.

Prin această rezolvare s-a obţinut o mărire substanţială a stocului de apă, ca urmare a creşterii bazinului de recepţie şi o valorificare mai bună a potenţialului hidroenergetic al bazinului.

Ansamblul de aducţiuni secundare este alcătuit din următoarele obiecte :

• ramura Nord prin care se captează gravitaţional şi prin pompaj, afluenţii din stânga Lotrului şi din bazinul Lotrioara, Urica, Râul Vadului şi Sadu (L= 73, 17 Km);

• ramura Sud, captează gravitaţional şi prin pompaj, o parte din afluenţii din bazinul Latoriţei, Olteţului şi Gilortului, (L= 68,296 Km);

• ramura Vest, prin care se derivă gravitaţional debitele din bazinul Jieţului în bazinul Lotrului (L=18,910 Km);

• captările de-a lungul aducţiunii principale (L=2294,15 km).

Din punct de vedere geologic, sistemul de aducţiuni secundare este amplasat în roci cristaline din seria Lotru (gnaise, paragnaise, amfibolite, micaşisturi şi cuarţite) şi din seria Parângului (granognaise amfibolite, şisturi cuarţitice, şisturi sericite – claritoase, şisturi grafitoase şi calcare cristaline).

Ramura Nord de aducţiuni şi captări secundare, colectează debitele de pe un bazin de 243 kmp, totalizânnd 73,17 km galerii. S-au prevăzut următoarele grupe de captări secundare :

a) captarea afluenţilor Lotrului, a Lotrioarei, a râului Vadului, a Uriei şi a Sadului, printr-o serie de captări amplasate între cotele 1180 – 1240 mdM şi aducerea debitelor cu scurgere liberă, printr-o reţea de galerii cu secţiuni impuse de considerente, constructive, cu lungimea de L=48,8 Km, la lacul de compensare Jidoaia.

b) pomparea debitelor captate la cota 1350 mdM, cu staţia de pompare Jidoaia echipată cu 2 pompe ale căror caracteristici sunt :

- putere 20 MW

- debit instalat 8,40 mc/s

- înălţimea de refulare 187 m

c) captarea diferenţei de bazin a râului Lotru în aval de barajul principal Vidra şi a diferenţei de bazin pe afluenţii : Goaţa, Şteflea, Haneş şi Balindru, printr-un baraj amplasat în aval de confluenţa Lotru- Balindru, având nivelul normal de retenţie la cota 1030 mdM, precum şi a afluentului Şteflea, printr-o captare secundară şi o galerie cu secţiune minimă cu lungimea de L= 1 km. Pomparea debitelor astfel captate la cota 1327 mdM, cu staţia de pompe Lotru-aval echipată cu 2 pompe ale cărei caracteristici sunt :

- putere 28,0 MW

- debit instalat 2 mc/s

- înălţimea de refulare 324 m

d) captarea gravitaţională a afluenţilor din stânga Lotrului între cotele 1289-1350 mdM şi transportul debitelor pompate şi captate gravitaţional printr-o galerie de 23,40 km, betonată, cu secţiuni cuprinse între 4,5 – 7,05 mp.

Reţeaua Nord captează un debit mediu Q_m= 5,794 mc/s, debitul instalat la debuşare fiind Q_i = 22,00 mc/s.

Ramura Sud

Reţeaua Sud, captează un debit mediu Q_m = 7,514 mc/s, debitul instalat la debuşare, la nivelul maxim în lacul Vidra fiind Q_i = 25,00 mc/s. Aducţiunile şi captările acestei reţele colectează debitele de pe un bazin cu suprafaţa totală de 236 km, deosebindu-se următoarele sectoare principale ale reţelei:

a) ramura de aducţiune şi captări din bazinul Oltului şi Gilortului, cu o lungime totală L = 46,5 km galerie cu secţiune impusă de considerente constructive, captările fiind plasate între cotele 1136 – 1200 mdM. Debitele captate în aceste bazine sunt derivate în bazinul latoriţa printr-o galerie betonată, sub presiune, cu lungimea L=45,16 km şi secţiunea 7,05 mp.

b) ramura din dreapta Latoriţei cu o lungime totală de 8,881 km, de galerie cu secţiune minimp constructivă, captează la cote cuprinse între 1130 – 1150 mdM afluenţii : Hotaru lui Turcu, Holuzu, Gropile, Funigelul- Coşana. Ambele ramuri debuşează în lacul Petrimanu, cu NNR 1130 mdM, prin care se captează debitele de pe diferenţa de bazin a râului Latoriţa şi a afluenţilor de stânga. Debitele colectate în lacul Petrimanu sunt pompate la cota maximă 1302 mdM în aducţiunea sub presiune Galbenu – Vidruţa, cu staţia de pimpe Petrimanu echipată cu 3 pompe care au următoarele caracteristici:

- putere 32 MW

- debit instalat 14 mc/s

- înălţimea de refulare 185 m

Ramura gravitaţională prevede următoarele construcţii hidrotehnice :

• barajul Galbenu, amplasat în aval de confluenţa pârâului Galben cu Latoriţa, cu NNR 1304 mdM;

• galeria sub presiune betonată Φ= 2,40 m, Galbenu- Petrimanu, lungă de 4,00 Km;

• captările secundare de-a lungul acestei galerii (Zănoguţa, Piatra Şoimului, Pietrele Mari, Petrimanu) plasate la cota 1304 mdM, fiind racordate la aducţiune prin puţuri Φ= 3,50 m;

• galeria cu scurgere liberă, cu secţiune minimă constructivă (Înşiratele, Turcinul, Castel), cu lungimea totală L = 2,36 km;

• galeria sub presiune betonată Φ= 3,20 m între castelul staţiei de pompe Petrimanu- debuşare Vidruţa, cu lungimea totală de 5,42 km, prin care se derivă în lacul principal debitele pompate şi cele captate gravitaţional;

• cota de debuşare a galeriei în lacul Vidra estte de 1249 mdM, panta pe tronsonul Vidruţa- Petrimanu fiind 2,52‰, iar pe tronsonul Petrimanu – Galbenu 1‰.

Ramura Vest Jieţ, captează gravitaţional debitele de pe un bazin cu suprafaţa S = 24,1 km, captările fiind amplasate la cote cuprinse între 1350 – 1380 mdM. Derivarea se asigură cu o reţea de galerii în lungime de 9,14 km şi un canal cu lungimea de 1,87 km. Cota debuşării este 1350 mdM.

Captările secundare de-a lungul aducţiunii principale captează debitele de pe un bazin cu suprafaţa de 15,4 kmp. Captările Mănăileasa şi Nopteasa, plasate la cota 1316 mdM, legate printr-un canal de coastă, debuşează printr-o conductă de beton Φ= 1,00 m în aducţiune principală.

Captările Rudăreasa şi Negrenilor (cota 1316 mdM), se racordează, de asemenea, printr-o scurtă aducţiune şi o conductă Φ= 1,00 m, la aducţiunea principală.

Debitul mediu captat de-a lungul aducţiunii principale este Q = 0,442 mc/s.

Întrucât, aceste captări debuşează direct în galeria de aducţiune, s-au prevăzut decantoare şi filtre speciale pentru reţinerea integrală a debitului solid.

Pentru inspectarea reţelei de aducţiuni secundare, s-au prevăzut 12 porţi metalice de 1,50 x 2,00 m, etanşate care se manevrează manual, cu deschideri din exterior spre interior, după scoaterea din funcţiune a captărilor secundare de pe ramura respectivă. Aceste porţi s-au montat la :

• Ramura Nord : Haneş III, Hoteagu, Vănăţiţa, Uria, Sterpu, Jidoaia:;

• Ramura Vest : numai capace de vizitare;

• Ramura Sud : Olteţ, Cerna, Luncavăţ, Bistricioara, Funigelu, Hotaru.

Acolo unde nu există drumuri de acces, s-au realizat guri de vizitare (manlocuri).

La centrala Ciunget şi staţia de pompaj Lotru-aval, accesul se asigură pe drumul naţional 15A Brezoi-Petroşani.La staţiile de pompaj Petrimanu şi Jidoaia accesele se asigură pe drumuri forestiere.

La traversările Mănăileasa, Rudăreasa, Castelul de echilibru, Casa vanelor fluture şi 25 captări secundare, accesul se realizează pe drumuri forestiere continuate cu drumuri de exploatare energetică. S-au prevăzut piste de elicoptere la platforma Ciunget, casa vanelor fluture şi la barajul Vidra.